Tendințe viitoare în sistemele de transport urban
De Marc Boher
Dincolo de congestionarea traficului, livrarea pe ultimul kilometru ridică probleme de sustenabilitate. Un procent semnificativ din emisiile de CO2 provine din transportul de marfă, făcându-l un factor critic în lupta împotriva schimbărilor climatice. Orașele se confruntă cu provocarea de a echilibra cererea tot mai mare de livrări rapide cu necesitatea de a reduce impactul asupra mediului. Ca răspuns, guvernele și sectorul privat au început să implementeze strategii bazate pe tehnologie pentru a optimiza procesele logistice și pentru a atenua efectele negative ale distribuției urbane.
Din punct de vedere financiar, livrarea pe ultimul kilometru reprezintă o provocare majoră de cost pentru afaceri. Aproximativ 50% din totalul cheltuielilor logistice sunt concentrate în această etapă finală din cauza timpilor de așteptare, dificultăților în găsirea unui loc de parcare adecvat și amenzilor pentru opriri neautorizate. Pentru a aborda aceste probleme, industria a fost forțată să inoveze, explorând soluții care îmbunătățesc eficiența operațională, reduc costurile și minimizează impactul asupra mobilității urbane și asupra mediului. Inovații precum optimizarea traseelor prin inteligență artificială, centrele de micro-fulfillment și dulapurile automate pentru colete au fost introduse pentru a eficientiza operațiunile de livrare și pentru a crește fiabilitatea serviciilor.
Una dintre cele mai presante probleme în logistica ultimului kilometru este parcarea. Un raport recent, Standardizing the Curb: Seattle’s Curb Data Journey, a relevat că șoferii de livrare petrec până la 80% din timpul lor parcați în timp ce fac livrări. Lipsa zonelor disponibile pentru încărcare și descărcare creează haos: parcări ilegale, congestionare cauzată de șoferii care caută locuri, ocoluri inutile și amenzi frecvente care subminează eficiența operațională. Cum poate fi rezolvată această problemă?
Tehnologia oferă soluții concrete. Sistemele de disponibilitate a parcărilor în timp real permit șoferilor să știe dinainte unde pot opri. Senzorii IoT instalați în zonele de încărcare generează date valoroase despre utilizarea spațiului, iar provocarea constă în valorificarea eficientă a acestor informații pentru a lua decizii bazate pe date. Dispunerea de informații precise și interpretarea corectă a acestora permite o planificare strategică ce optimizează mobilitatea urbană și eficiența logistică. Ca urmare, digitalizarea zonelor de încărcare a devenit o soluție esențială.
Un exemplu solid de digitalizare a zonelor de încărcare este proiectul implementat în L’Hospitalet de Llobregat, un oraș suburban lângă Barcelona. Utilizatorii trebuie să se înregistreze printr-o aplicație mobilă pentru a obține un permis de parcare pentru zonele desemnate de încărcare. Acest permis le permite operatorilor de transport să parcheze pentru o perioadă limitată, evitând amenzile. Odată parcați, aceștia generează un bilet digital care validează utilizarea spațiului. Acest sistem, acum răspândit în întreaga zonă metropolitană a Barcelonei, a facilitat o gestionare mai eficientă a zonelor de încărcare. De la implementarea sa, au fost emise mii de bilete, indicând o adoptare puternică de către utilizatori.
Hospitalet a implementat, de asemenea, camere pentru a automatiza monitorizarea și pentru a colecta date precise despre utilizarea zonelor, îmbunătățind astfel planificarea. Un vehicul echipat cu camere, cunoscut sub numele de ScanCar, patrulează zona, capturând numerele de înmatriculare pentru a verifica respectarea regulilor. Camerele fixe trimit alerte în timp real dacă un vehicul neautorizat ocupă un loc sau depășește timpul permis, reducând necesitatea vizitelor repetate ale ScanCar și sporind eficiența aplicării reglementărilor. Cu 450 de camere instalate, sistemul permite deja monitorizarea în timp real a gradului de ocupare și trimiterea alertelor automate către agenții de control.
Un alt exemplu provine din San Sebastián, Spania, unde sunt instalate 700 de senzori magnetici pentru a detecta în timp real încălcările regulilor de parcare, asigurând respectarea reglementărilor și optimizând disponibilitatea spațiului. Sistemul corelează datele senzorilor cu biletele digitale emise de utilizatorii înregistrați. Inițial, proiectul se va concentra pe informarea șoferilor cu privire la restricții înainte de a începe aplicarea amenzilor. Se așteaptă ca această abordare semi-automată să îmbunătățească respectarea regulilor și eficiența gestionării zonelor de încărcare. Aceste sisteme inteligente eficientizează logistica urbană și contribuie la reducerea congestionării și a emisiilor. Pe termen lung, datele colectate de acești senzori ar putea oferi informații valoroase despre modelele de cerere pentru parcare și ar putea influența politicile de mobilitate urbană.
Alte orașe au dezvoltat strategii inovatoare pentru a aborda provocările ultimului kilometru. Hamburg a implementat un sistem de gestionare a traficului bazat pe inteligență artificială care prioritizează vehiculele de livrare, reducând congestionarea la orele de vârf. Londra a promovat crearea de micro-huburi urbane și adoptarea camioanelor electrice de către marile companii de livrare. Barcelona a valorificat senzorii IoT pentru a optimiza gestionarea parcărilor și digitalizarea zonelor de încărcare, reducând semnificativ timpii de livrare. În Tokyo, o rețea de depozite inteligente bazate pe AI îmbunătățește eficiența gestionării stocurilor, minimizând timpii de expediere. Los Angeles a experimentat cu drone autonome în programe pilot pentru a evalua fezabilitatea acestora în zonele urbane dense.
În timp ce progresele în vehicule autonome și drone promit să revoluționeze livrările urbane, adoptarea la scară largă încă se confruntă cu provocări semnificative. Companii precum Amazon și Google au avansat în testele de livrare cu drone, dar obstacolele de reglementare și siguranță complică implementarea pe scară largă. Pe lângă tehnologie, integrarea acestor soluții într-un mediu urban deja aglomerat și în continuă schimbare rămâne o provocare.
Sistemele predictive bazate pe big data permit companiilor să ajusteze rutele de livrare în timp real, minimizând timpii de așteptare și reducând congestia cauzată de vehiculele de livrare. Cu toate acestea, fragmentarea sectorului îngreunează adoptarea pe scară largă. Operatorii logistici majori utilizează sisteme proprietare, ceea ce face dificilă coordonarea unei rețele logistice urbane unificate.
Micro-huburile urbane au câștigat, de asemenea, popularitate. Aceste depozite mici, amplasate strategic, consolidează coletele pentru a scurta distanțele finale de livrare. Totuși, gestionarea acestor spații prezintă provocări, inclusiv accesibilitatea, reglementările și integrarea cu alți furnizori de logistică. Deși livrările cu biciclete sau vehicule electrice oferă soluții promițătoare, transportul motorizat rămâne esențial, ceea ce subliniază necesitatea tehnologiei pentru a reglementa și optimiza impactul acestuia asupra mobilității. Dezvoltările viitoare în sistemele robotizate de livrare pe ultimul kilometru ar putea completa eforturile realizate de oameni și ar putea oferi soluții mai sustenabile.
Nu există o soluție universală—abordarea fiecărui oraș va depinde de cultura sa unică, reglementările locale, capacitatea de investiție și infrastructura existentă. Cheia gestionării parcării și a spațiului public constă în maximizarea eficienței și automatizarea aplicării reglementărilor. Putem reduce congestia traficului și îmbunătăți mobilitatea urbană prin informații în timp real și instrumente digitale care facilitează luarea deciziilor.
Implementarea soluțiilor inteligente pentru livrarea pe ultimul kilometru este un proces complex care necesită colaborarea între multiple părți interesate. Administrațiile publice trebuie să lucreze împreună cu companiile de tehnologie și operatorii logistici pentru a asigura eficiența acestor strategii. De asemenea, este esențial să creștem gradul de conștientizare în rândul cetățenilor cu privire la importanța mobilității urbane sustenabile și la rolul lor în această transformare. Cu o strategie bine concepută, susținută de date și de o optimizare inteligentă a spațiului public, putem echilibra eficiența operațională și sustenabilitatea mediului, transformând logistica ultimului kilometru într-un model mai agil și eficient pentru toți.
Logistica ultimului kilometru trece printr-o transformare semnificativă. Tehnologia este pregătită, dar provocarea reală constă în adoptarea acestor soluții de către orașe, companii și cetățeni într-un mod coordonat și eficient. Viitorul transportului de marfă urban depinde de capacitatea noastră de a inova, de a reglementa inteligent și de a ne asigura că noile soluții se aliniază nevoilor unui ecosistem urban din ce în ce mai complex.
Sursă: March 2025 | Smart Cities | Last-Mile Logistics and Beyond
